Articole

Ouă Românești

Winamp, iTunes Windows Media Player Real Player QuickTime Android

Aceste ouã așa-zis „românești“ se cheamã, de secole, „oeufs poches“.
INGREDIENTE
• 6 ouã
• 1 l apã
• 50 ml oțet
• 1 lingurã sare
• Se pun apa cu oțetul și sarea la fiert.
• Se sparg ouãle pe rând într-o ceașcã, fãrã sã stricãm gãlbenușul
• Le vãrsãm, de foarte aproape, ou cu ou, în apa clocotind
• Se scot, dupã douã minute, cu supiera
• O idee ar fi sã le așezaþi pe foi de salatã verde sau în roșii scobite – dã bine!

Oul, arhetip cosmogonic, simbol universal al nașterii, se raporteazã, dupã
pãrerea lui Mircea Eliade, nu atât la naștere, cât la o re-naștere repetatã dupã
modelul cosmogonic. „Simbol al nemuririi“, el face parte dintre simbolurile
reînnoirii naturii și vegetației, reprezentând o epifanie a creației și, în cadrul
experienței hierofanice, un rezumat al cosmogoniei. ,
„Soarele e dintr-un ou“, spun strãuechi credințe românești, sintetizând
evantaiul simbolic al acestui aliment cu funcții rituale marcante în multe obiceiuri.
Oul exprimã o simbolicã complexã, înscrisã în sfera nașterii și renașterii
vieții pe pãmânt. Aceastã simbolicã stã la baza obiceiului de a înțãrca copilul
cu ajutorul unui ou copt pus peste prag, de a oferi la nuntã mirilor un ou
(uneori presãrat cu zahãr), pe care trebuie sã-l mãnânce legați cu un ștergar,
de a așeza pe prag douã ouã, pe care mireasa trebuie sã le spargã cu piciorul
când intrã în casã, sau de a pune un ou în sicriu pentru cãlãtoria cea mare –
simbol al renașterii prin moarte, idee proprie filozofiei populare.
Obiceiul larg rãspândit, conform cãruia în încheierea mesei bogate ce se
organizeazã la „lãsatul secului“ (ce marcheazã începutul perioadei de abstinențã
alimentarã a postului) trebuie sã mãnânci un ou fiert „ca sã parã postul
ușor“, „ca sã treacã degrabã postul“, trimite la credința în vuirtuțile sale
regeneratoare.
Aceeași idee inspirã acte rituale din obiceiurile legate de muncã. „La 40 de
sfinți, când se scoate plugul și dã sã iasã din ogradã, aruncã un ou pe sub
mâna stângã, peste boi sau dinaintea acestora… „ Felul în care rezistã oul este
semnul rezistenței plugului și al succesului muncii începute. De asemenea,
când pleacã la semãnat pun în traistã un ou fiert (printre semințe) sau pentru
recolta viilor „se îngropau ouã întregi sau se risipeau coji de ouã în rãscrucile
viilor la Paște“.
Oul este elementul ce sacralizeazã actul „prinderii suratelor“ (în Vrancea),
„înfârtãțitul (Mehedinþi), „Mãtcãlãul“ (Banat), petrecerile cu mese comune pe
care cetele de feciori le organizeazã dupã colindat în Transilvania (la care
principalul fel de mâncare, „papa cea mare“, este preparatã din ouãle adunate
în timpul colindatului) sau mesele Junilor Brașovului, care „în lunea
Paștilor merg pe la case dupã ouã, în special la casele cu fete mari“
Implicațiile valențelor oului în medicina popularã, ca și în practicile divinatorii
din noaptea de Anul Nou, au drept sursã credințele în forțele benefice
concentrate în ou.
(din Ofelia Vãduva – „Paºi… “)

sursa text:BUCATE, VINURU ȘI OBICEIURI ROMÂNEȘTI – Radu Anton Roman
sursa foto: dollo.ro

Share

Lasă un Comentariu

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Citește articolul precedent:
Legenda lui Mos Nicolae

Legenda spune că trei surori, fetele unui nobil sărac, nu se puteau mărita datorită situaţie financiare precare. Se spune ca...

Închide