Articole

Obiceiuri populare de Rusalii

Obiceiuri populare de Rusalii

Winamp, iTunes Windows Media Player Real Player QuickTime Android

Prin această sărbătoare a Rusaliilor s-a născut Biserica, care lucrează cu Duhul Sfânt, Mângâietorul inimilor, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorul de viaţă nouă şi nemuritoare.

Prin această sărbătoare a Rusaliilor s-a născut Biserica, care lucrează Duhul Sfânt, Mângâietorul inimilor, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorul de viaţă nouă şi nemuritoare. În Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt(Sâmbăta Rusaliilor sau „Moşii” de vară) se face pomenirea generală a morţilor. Prin rugăciuni şi cântări speciale, Biserica se roagă ca şi cei morţi să se bucure de darurile Sfântului Duh.

pogorarea duhului sfant      După cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, Duhul Sfânt lucrează astăzi prin Biserică, iar dacă Biserica există, atunci este prezent duhul. În Biserică, Duhul Sfânt lucrează prin preoţi şi episcopi (Fapte 20, 28), şi prin Sfintele Taine săvârşite de aceştia. Prin urmare, „fiecare credincios trebuie să experimenteze Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh în viaţa personală, căci o viaţă creştină fără Rusalii interioare este ca o Liturghie fără Consacrare, adică fără Sfinţirea Darurilor… În Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt(Sâmbăta Rusaliilor sau „Moşii” de vară) se face pomenirea generală a morţilor. Prin rugăciuni şi cântări speciale, Biserica se roagă ca şi cei morţi să se bucure de darurile Sfântului Duh. În viziune populară, sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), şi „umblă” printre cei vii, se reîntorc la locaşurile lor subpământene, în Ajunul Rusaliilor. Această reîntoarcere este însoţită de o serie de rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobirea gospodăriilor şi mormintelor cu ramuri de tei şi nuc, cu pelin.
Cu acest prilej, în Ajunul Rusaliilor, preotul oficiază la morminte o mică slujbă religioasă pentru pomenirea celor răposaţi, după care se împart prinoasele pentru sufletele adormiţilor: colaci, colivă, prăjituri şi fructe. Tot de pomană, se mai dau căni, vase de lut sau de porţelan, vase de lemn, împodobite cu flori şi cireşe, pline cu apă, lapte, băutură sau mâncare gătită. Mormintele sunt din timp îngrijite de către cei apropiaţi ai răposaţilor, iar crucile sunt împodobite cu coroniţe din frunze de tei, nuc, pelin, sau uneori numai cu aceste frunze.

frunze de tei
La morminte, lumânările sunt aprinse pe perioada desfăşurării ceremonialului de pomenire săvârşit de către preot.
Săptămâna Rusaliilor, prin multitudinea şi varietatea riturilor practicate, acoperă un palier destul de vast, însumând tehnici menite să protejeze habitatul de forţele malefice care se dezlănţuie în această perioadă. Aceste forţe pot afecta atât oamenii, punându-le în pericol sănătatea, cât şi animalele şi holdele, luându-le sporul.
Forţele malefice sunt personificate de Rusalii, reprezentare mitică, care „ia minţile oamenilor şi îi duc călare pe prăjini”, „pocesc oamenii, şi se spune că i-a lovit din iele”, „trec peste cei care dorm pe câmp şi îi paralizează, dar paralizia se poate vindeca”, „îl poartă în aer pe cel care nu serbează ziua Rusaliilor”, sau „ia sporul casei, tot belşugul gospodăriei”.

ielele dansand
În mitologia românească, Rusaliile, ca şi Ielele, cu care uneori sunt confundate, sunt considerate fete nebune, sau femei rele care dansează noaptea, fără a fi văzute sau auzite de pământeni. Totuşi, în tradiţia populară se crede că, dacă sunt văzute sau auzite, acea persoană nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. În locul în care au jucat, pământul rămâne ars şi bătătorit, iarba se usucă şi nu mai creşte: „Aceste fete nebune, cinci la număr, însoţite de lăutari, umblă prin văzduh şi cântă la miezul nopţii din gură şi din vioară şi iau mana plantelor, care nu mai au putere vindecătoare”. Ele sunt înarmate cu obiecte ascuţite şi tăioase pentru a pedepsi pe toţi cei care lucrează în această săptămână: „schilodesc, scot ochii şi asurzesc pe cei nesocotitori”.
La Rusalii sunt activate virtuţile magice ale ramurilor de tei, prin extensie ale celor de nuc, şi ale pelinului, specii vegetale prezente şi în alte sintagme rituale. Binecuvântate la Liturghie, şi împărţite apoi credincioşilor în cadrul ritual liturgic, aceste ramuri, dobândesc valenţe magice. Aceste specii vegetale capătă virtuţi apotropaice, protejând habitatul de trăsnete şi grindină.

Calusari
Pentru cei „atinşi” de puterea Rusaliilor, adică „cei căzuţi la pat”, leacul cel mai potrivit este jocul căluşarilor, unul dintre cele mai vechi şi mai complexe dansuri autohtone. Acest joc, desfăşurat în contextul său tradiţional, şi nu în cel scenic, şi-a pierdut, cu timpul, semnificaţia magică. Instrumentele rituale ale acestei secvenţe sunt: dansul, muzica, plante cu virtuţi profilactice, obiecte şi acţiuni magice. Astfel, căluşarii merg acasă la bolnav, care este întins pe un ţol în mijlocul curţii. Lângă cel bolnav se află o oală cu apă. Lăutarii cântă „de căluş”, iar căluşarii joacă în jurul lui. La un moment dat, unul dintre căluşari, sparge oala, iar apa, dobândind valenţe magice, îl însănătoşeşte pe cel bolnav. Căluşarii care sunt stropiţi cu această apă, sunt cei care, de această dată, se îmbolnăvesc, şi sunt însănătoşiţi cu pelin şi cu usturoi de la steag.

Articol inspirat din Loredana-Maria ILIN-GROZOIU OLTENIA ÎNTRE RURAL ŞI URBAN:TRADIŢII, REPREZENTĂRI CARTOGRAFICE ŞI MORAVURI SOCIALE CARACTERISTICI COMUNE ALE PRAZNICULUI CREŞTIN DE RUSALII ŞI ALE TRADIŢIEI CĂLUŞARILOR

Lasă un Comentariu

Your email address will not be published.


*


Citește articolul precedent:
sf_constantin_si_elena_99883200
Constantin cel Mare si Elena

Astazi 21 mai, crestinismul ii sarbatoresc pe Sfintii Imparati Constantin si Elena. 1.800.634 de români poarta aceste sfinte si pline...

Închide