Articole

Obiceiuri și tradiții de Dragobete

Obiceiuri și tradiții de Dragobete

Winamp, iTunes Windows Media Player Real Player QuickTime Android

Pe 24 februarie, spiritualitatea populara consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereții în Panteonul autohton, patron al dragostei și al bunei dispoziții.
Dragobete era ziua când fetele și băieții se îmbrăcau în haine de sărbătoare și, dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci și păduri, cântând și căutând primele flori de primăvară.

Dragobete era ziua când fetele și băieții se îmbrăcau în haine de sărbătoare și, dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci și păduri, cântând și căutând primele flori de primăvară.

Fetele strângeau în aceasta zi ghiocei, viorele si tămăioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sânziene, când le aruncau în apele curgătoare. Dacă, întâmplător, se nimerea să găsească și fragi înfloriți, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele:
„Floride fraga
Din luna lui Faur
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti”.

 

În dimineața zilei de Dragobete fetele și femeile tinere strângeau zăpadă proaspătă, o topeau și se spălau cu apa astfel obținută pe cap, crezând ca vor avea părul și tenul plăcute admiratorilor

De obicei, tinerii, fete și băieți, se adunau mai mulți la o casa, pentru a-și „face de Dragobete”, fiind convinși că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiți întregul an, până la viitorul Dragobete. Aceasta întâlnire se transforma, adesea, într-o adevărată petrecere, cu mâncare și băutură. De multe ori băieții mergeau în satele vecine, chiuind și cântând peste dealuri, pentru a participa acolo la sărbătoarea Dragobetelui. Era o sărbătoare a grupurilor de tineri care ieșeau din sat la pădure, făceau o horă, se sărutau și se îmbrățișau. Avea toate trăsăturile unei sărbători premaritale, de antamare a unor relații între tinerii din comunitate, ce anticipau nunțile.

Apă, un mănunchi de busuioc şi un descântec, nu oricum, ci de Dragobete. Aşa îşi află fetele nemăritate ursitul de sărbătoarea Dragostei la români. Dacă rostesc cuvintele potrivite şi îşi aşează busuioc sub pernă, tradiţia spune că în vis le apare bărbatul cu care se vor mărita.
În seara de ajun de Dragobete, fetele de măritat pun într-o ulcică apă şi busuioc, rostesc un descântec şi apoi îşi stropesc perna cu apă, pentru a-şi visa ursitul.
Dragobete înseamnă „beat de dragoste”. În această zi, fetele îşi caută ursitul şi îl invită la horă el. Tinerii primesc de la ele primul mărţişor şi apoi le oferă un bănuţ de aramă. Se spune că astfel, aleasa inimii lor va fi ferită de deochi.

Tot de Dragobete, tinerii îmbrăcaţi în straie de sărbătoare culeg ghiocei pentru cǎ, după tradiţie, câţi ghiocei aduci acasǎ, atâţia pui de cloşcă vei avea în ogradǎ în timpul anului.

Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de urăciune făcute împotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-și face jurăminte de prietenie.
Conform tradiţiei populare, dacă în ziua de Dragobete plouă sau ninge, atunci primăvara va veni devreme şi va fi frumoasă. De altfel, se spune că şi păsările ies astăzi din cuiburi şi vestesc primăvara.
Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.

Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii, au fost in buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor. Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfantul Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.

 

 

Share

Lasă un Comentariu

Your email address will not be published.


*


Citește articolul precedent:
brancusi
Nimic nu poate crește la umbra marilor arbori…

Născut la 19 februarie 1876 Constantin Brâncuși în clasa a treia își cioplește numele cu un briceag pe bancă și...

Închide