Articole

Nimic nu poate crește la umbra marilor arbori…

Nimic nu poate crește la umbra marilor arbori…

Winamp, iTunes Windows Media Player Real Player QuickTime Android

Născut la 19 februarie 1876 Constantin Brâncuși în clasa a treia își cioplește numele cu un briceag pe bancă și este pedepsit de învățător.
La vârsta de 9 ani rămâne fără tată și la vârsta de 11 ani fuge pentru prima dată de acasă la Târgu Jiu. Acolo se angajează vopsitor de lână într-o boiangerie. Nu rămâne pentru mult timp în Târgu Jiu, este găsit de mama sa și adus acasă la Hobița. Cum nu îi place acasă, în scurt timp, în noiembrie, fuge din nou, de data asta la Slatina. Acolo se angajează servitor într-un han; adună ceva bani peste iarnă și după ceva timp îi vin iarăși gânduri de plecare.
Pentru a hotărî în ce direcție va pleca, dă cu banul: dacă iese banul merge la Craiova, dacă iese marca, se duce la Pitești. A ieșit banul și norocul l-a dus la Craiova. Pentru început s-a angajat ca spălător de vase în cârciuma fraților Spirtaru din spatele gării. După doi ani de zile ajunge băiat de prăvălie la cârciuma lui Ioan Zamfirescu. La acest restaurant din centrul Craiovei veneau personalitățile locului și oameni cu bani. Într-una din seri, Brâncuși face un pariu cu patronul și clienții că el poate să sculpteze o vioară în două săptămâni de zile. Sculptează vioara dintr-o lădiță în care se găsea marmeladă, îi adăugă gâtul din inimă de lemn de păr și corzile. Un anume Mihalache lăutarul este adus să încerce vioara. O testează, și spune: „Domnilor, este mai bună decât a mea„.
Patronul, observându-i talentul, îi plătește profesor particular să își dea examene în particular pentru încă trei clase (avea doar patru clase primare). (clasa de sculptură).
În anul 1894, când trecuse de optsprezece ani, cu sprijinul lui Grecescu – Perieru care era prieten cu directorul şcolii inginerul P. B. Popescu, tânărul Constantin Brâncuşi devine elev al Şcolii de Meserii din Craiova şi îmbracă acea „uniformă de postav gros, cvasimilitară, cu petliţe şi nasturi-bumbi de alamă, cu pantaloni cu vipuşcă verde, cu cizme şi chipiuri înalte purtând însemnele şcolii şi cozoroace de muşama“.
brancusi1 brancusi2

Când s-a înscris la Şcoala de Meserii din Craiova, durata cursurilor era de 5 ani, dar elevul a parcurs-o în 4 ani, între anii 1894 şi 1898.
În anul şcolar 1894-1895, Brâncuşi Constantin, elev în anul I, specialitatea sculptură obţinu-se nota 9 (nouă) la aritmetică şi 10 (zece) la desenul industrial, pe toate lunile primului semestru, septembrie-decembrie 1894, iar în semestrul al II-lea , ianuarie-iunie 1895, “în urma unui examen după a sa cerere” trece în anul II şcolar, “obţinând nota de zi 8,75”.
Constantin Brâncuşi participă la examenul “după a sa cerere” pentru bursă şi pentru a fi admis în internatul şcolii, întrucât în anul şcolar 1894-1895, elevul Brâncuşi plătea taxa de frecventare a cursurilor şi, fiind din “Districtul Gorju”, nu putea fi intern al şcolii şi locuia pe strada C.A.Rosetti.
În data de 15 august 1895, directorul Şcolii de Meserii elibera un certificat prin care atesta că elevul Brâncuşi Constantin a promovat două clase la specialitatea sculptură cu media 8,75 (opt 75%), iar 20 august elevul, înarmat cu actele necesare, depune cerere pentru bursă şi internat:
La concursul de bursă, din 25 august 1895, s-au înscris zece “aspiranţi la bursele devenite vacante”.
Comisia de examinare întrunită sub preşedinţia prefectului, având ca membrii pe directorul şcolii Petre B. Popescu şi profesorii A. M. Gheorghiu şi A. Giorociu, acordă singurului candidat la specialitatea sculptură, Constantin Brâncuşi, nota 7 (şapte) la aritmetică şi nota 8 (opt) la geometrie, fiind admis.

brancusi3
Descoperim un elev eminent, mereu primul între colegii săi, având notele cele mai mari la disciplinele teoretice şi nu la instruirea practică aşa cum s-a scris în multe lucrări ce i-au fost dedicate.
Constantin Brâncuşi termina cursurile Şcolii de Meserii din Craiova, unde a primit note mici la conduită, pentru că forţa limitele Regulamentului de ordine interioară, dar a primit calificative maxime la disciplinele de studiu, pentru ca mai târziu să forţeze limitele spiritului.
După obținerea mai multor premii, va absolvi Școala Națională de Arte Frumoase din București, sculptând un studiu anatomic în mărime naturală.
În anul 1904, Brîncuși se înscrie la Școala Națională de Arte Frumoase din Paris, în 1906 expune la Salon d Automne unde îl remarcă sculptorul francez Auguste Rodin.
Va lucra un timp în atelierul acestuia, pe care îl părăsește curând, nu înainte de a da celebra replica:
„Nimic nu poate crește la umbra marilor arbori…”

Share

Lasă un Comentariu

Your email address will not be published.


*


Citește articolul precedent:
descărcare (2)
Zilele săptămânii personificate se răzbună dacă omul le necinstește

Anumite zile ale săptămânii, personificate, se răzbună dacă omul le necinstește, îndeletnicindu-se cu unele lucrări ce nu sunt îngăduite în...

Închide