Articole

MARTIE – Mărţişor, Făurel, Germănar

Winamp, iTunes Windows Media Player Real Player QuickTime Android

dupa Radu Anton Roman – Savuroasa Românie – Les Editions Noir sur Blanc – Paris, 2004
Exista în cultura româneasca cea mai veche un calendar care indica datele sarbatorilor si obiceiurilor, zilele în care sa-ti cinstesti mosii si stramosii. El ne învata care este momentul cel mai favorabil pentru arat si semanat, pentru adunarea turmelor, pentru suit în munte ori pentru coborât de pe acesta. El fixeaza zilele potrivite si regulile magice necesare pentru culesul plantelor medicinale, pentru a merge sa ceri mâna iubitei, ori pentru a-ti merge bine când faci o calatorie. Ne mai învata si ritualurile gastronomice care aseaza mâncarea sub auspiciile cosmosului, spiritelor bune ori ale lui Dumnezeu. În sfârsit, ne ajuta sa patrundem tainele destinului: acesta-i calendarul popular! Într-o vreme când nimeni nu stia sa scrie si sa citeasca, cel care avea asemenea cunostinte era considerat cel mai întelept si cel mai bun gospodar.
Desi o mare parte a sarbatorilor, obiceiurilor si traditiilor s-au pierdut în negura timpurilor si au fost însusite mai apoi de catre crestinism, viata taranului român, organizata potrivit legilor calendarului popular, este înca legata de un trecut antic, daca nu preistoric. Ritualurile populare si prilejurile de ospat se întemeiaza pe cicluri precise ale naturii, îmbibate de credintele de odinioara. Spre exemplu, în ziua în care urzicile înfloresc – nunta urzicilor -, acestea devin nu numai indigeste, dar chiar malefice. În ziua de Sântion de Vara, ziua cea mai lunga a anului, (sânziene sau dragaica), ceremoniile sunt dedicate zeitatilor ploii si fertilitatii (astfel, daca fetele, total dezbracate de haine, culeg singure plantele medicinale prin padure, acestea vor avea mai apoi efecte mult întarite). De macavei (zile solare), nu se mulg vacile si nu se bea lapte, ca sa nu se supere zeii ursilor. Dar, pe de alta parte, se manânca seminte de mac de toate soiurile, care atunci au putere magica. Toate acestea sunt ramasitele unei culturi arhaice care confera bucatariei românesti caracterul sau pitoresc, solemn si spiritual totodata, în toate traditiile sale. Vezi si Ion GHINOIU, Obiceiuri populare de peste an, dictionar, ed. Fundatiei Culturale Române, 1997. Potrivit modelului sau, am fixat, prin conventie, Pastele la jumatatea lunii aprilie, iar Anul Nou începe totdeauna într-o luni. « Traducerea » calendarului, cât si notele scrise cu caractere mai mici, au fost realizate cu ajutorul etnologului Ileana Gaita.
IANUARIE ( Gerhard, Calindar, Ghenarie):
1. Anul Nou, Craciunul mic, Fratele Craciunului, Sânvasâi, Siva
3. Îngroparea anului vechi
5. Ajunul Bobotezei (Ziua Crucii)
6. Boboteaza, Iordanul, Apa-Botezata, Aratarea Domnului, Chiraleisa (ritual de purificare cu apa sfintita, practicat de catre copii)
7. Sântion, Iordanitul, Iordanitul femeilor ( ritual în cursul caruia un grup de barbati arunca în aer femeile, apoi în apa, pentru a le asigura sanatate si fertilitate)
8. Ziua Moasei
16. Sf. Petru de Iarna (cel Schiop), Sânpetrul Lupilor, Miezul Iernii, Circovii de Iarna, Fulgeratoarele (zile urâte, cu fulgere si tunete); circovii ( din 16 pâna în 18 se sarbatoresc zilele cu strigatele pasarilor de iarna, ritualuri stramosesti ale femeilor care au loc de doua ori pe an pentru a feri de boli, si mai ales de paralizie; ( circovii: cuvânt de origine slava; tzerkovi=biserica)
17. Circovii de Iarna, Anastasiile, Fulgeratoarele, Tanasea Ciumii
18. Circovii de Iarna, Tanase de Ciuma
25-31. Filipii de Iarna ( protejeaza de lupi si pe lupi), Teclele, Treisfetitele (filipii sunt vechi divinitati pagâne ale cultului familial, protectori ai casei, cult transmis de catre femei si practicat la diverse date ale anului)
31. Filipii de Iarna, Filip cel Schiop (zeul lup cel mai puternic)
FEBRUARIE ( Faurar ):
1. Martinii de iarna, Trif nebunul, Sfântul Trifan, Trifonul viermilor si al lacustelor, Arezanul (Gurbanul) viilor (Martinii protejeaza fiarele si de fiare, mai ales ursii. Trif nebunul si Sfântul Trifan sunt protectori ai viermilor si lacustelor. Sacrificii si ofrande pentru podgorii)
2. Martinul cel Mare (Ziua ursului), Stretenia ( divinitate meteorologica careia îi sunt închinate ritualurile podgorenilor cu ocazia anului nou), Târcolitul viilor, Anul Nou al Podgorenilor
3. Martinii de Iarna, Simion Batrânul (sfârsitul Martinilor)
5. Cârneleaga (« stop carnii! »)
10. Haralambie (sfântul care a pus ciuma în lanturi)
11. Vlasie (sfântl vindecator), Vlasii, Vlasii ochilor, Vracii
12. Hârtza, Saptamâna Clisei, Saptamâna Vârstata ( o zi manânci de gras, o zi de slab, alternativ)
16. Pamfile
17. Mosii de iarna, Sâmbata Mortilor, Sâmbata Piftiilor (Mosii=ziua de cinstire a mortilor si stramosilor prin daruri, în diverse perioade ale anului)
18. Lasatul Secului de carne
19. Saptamâna alba, Saptamâna Brânzei, Saptamâna Nebunilor
20. Martea Alba
22. Joia Nepomenita, Joia Necurata (sunt trei joi nefaste, în care sunt interzise anumite treburi)
23. Vinerea oualor
24. Dragobete (personaj mitic reprezentând dragostea, un fel de Sfântul-Valentin românesc), Dragostitele, Logodna pasarilor, Sântion de primavara
25. Lasatul secului de brânza
26. Începutul Postului Mare, Paresimile, Saptamâna Mare, Lunea curata (toata vesela este curatata de grasime cu lesie, sau schimbata), Spolocania, Lunea, Tarbacul Câinilor (simbolic înseamna vânatul lupilor), Cucii (alaiuri cu masti specifice, evocând pasarile)
27. Intrarea în Saptamâna Caii lui Sântoader (reprezentând reîntoarcerea luminii)
29. Joimarica (personaj mitic de batrâna rea; ea le pedepseste pe femeile care n-au terminat de tors cânepa), Joia Tuturor Jivinelo
MARTIE ( Martisor, Germanar, Faurel):
1. Vinerea Sântoaderului, Baba Dochia (personaj mitic care aduce vreme rea, reprezinta începutul primaverii), Baba Marta, Cap de Primavara, Martisorul, Intrarea în zilele Babei, Dragobete
2. Sântoaderul cel Mare, Sâmbata Mortilor
4. Iesirea din saptamâna Caii lui Sântoader
5. Martea încuiata (începutul unui ciclu de trei pâna la noua marti, potrivit diverselor regiuni, în care se interzic unele activitati, pentru buna sanatate a oamenilor)
9. Macinicii, Mosii de Martisor, Moartea Dochiei, Sâmbra plugului, Cap de primavara, Anul Nou al Plugarilor
10. Intrarea în Zilele Mosilor
15. Cristofor, Sânt-Cristofor
16. Ajunul lui Alexie (protector al insectelor si al animalelor mici)
17. Alexiile, Corn înflorit, Alexie, omul lui Dumnezeu cel cald, Ziua Sarpelui, Ziua Pestelui (ritualurile din aceasta zi reprezinta topirea ghetii, încalzirea pamântului, trezirea jivinelor)
18. Iesirea din Zilele Mosilor
20. Sarbatoarea oualor (jumatatea paresimilor), Miercurea numaratului oualor
21. Târ-nainte, târ-napoi (Echinoctiu)
24. Ajunul Blagovesteniei
25. Blagovestenie (Buna-vestire), Ziua Cucului
26. Staborul Blagovesteniilor (a doua zi a Bunei-Vestiri), Gavril Blagovesnicu
30. Sâmbata ursului

Share

Lasă un Comentariu

Your email address will not be published.


*


Citește articolul precedent:
februarie
FEBRUARIE – Făurar

FEBRUARIE ( Faurar ): 1. Martinii de iarna, Trif nebunul, Sfântul Trifan, Trifonul viermilor si al lacustelor, Arezanul (Gurbanul) viilor...

Închide